sâmbătă

Nu mai pot...








Nu mai pot sa ma mai ascund sub masca ta,
Hai sa ne incalzim sub clar de luna.
Nu mai pot sa sper ca totul va fi la fel ,
E prea tarziu sa cer.

________________________________

Era o noapte oarecare ... Eu stateam in bucatarie savurand o tigara,
Imi inchid ochii si imi amintesc cum m-ai lovit desi ma iubeai.
Imi aduc aminte cand imi spune-ai du-te la culcare,
Voi veni si eu sa visam impreuna.
Dar totul s-a destramat , acum imi zambesti doar dintr-o poza ,
Veche si urata aruncata intr-un colt pustiu.
Pe atunci nu stiu ce vroiam sa fac ,
Dar uite ... au trecut ani si ani am invatat cum sa traiesc.
Imi este frica sa ma mai droghez cu veninul tau perfid.
Lacrimile cad siroaie , imi aduc aminte cum iti spuneam ,
"Ca nimeni nu moare fara sa atinga o raza de lumina."

Am iesit din camera anosta si rece, 
Ma uit pe geam si vad cum soarele apune.
Si odata cu el .. apun si amintirile mele.
Vena mi-se zbate si imi cere sa uit de toate,
Imi cere sa ii ofer un pic de afectiune.
Un ac uitat intr-un gunoi.
Am simtit de prea multe ori acel sentiment , 
Dar eram langa tine si uitam de el.
Nu lasam acul sa ma atinga.
Durerea pe care o am.. o port si in somn.
___________________________________________________

Nu cred ca cineva nu are nici un defect,
In schimb cred in persoane pline de secrete.
Care plang cand afla ca ceva nu merge cum trebuie.
Mi-am  respectat parinti , prieteni si uneori chiar si pe tine,
Dar acum eu vorbesc despre mine.
Despre ce fac , ce gresesc si ce pentru ce traiesc.
Sunt doar o alta fata crescuta cu inima zdrobita si sufletul de piatra.

"Cine ma asculta ?
Poate o sa fie prea tarziu.
O sa raman o amintire blocata in ochii vostri.
Nimeni nu o sa ma opreasca sa imi bag un gram de fericire.
O sa zac pe targa si o sa ma sting dramatic."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu