Dispari!

Poate că nu sunt așa cum ați vrut :-j asta e. Eu sunt eu și fac ce vreau!

A fost greșeala voastră că m-ați lăsat să ajung până aici :).. acum nici eu nu sunt fericită , dar nici voi și e ciudat fiindcă într-un fel mă bucur că totul s-a transformat într-o luptă fără rușine!.
Uh hai să desenăm trecutul pe o foaie să vedem care a suferit mai mult și câte plăceri am pierdut... căte cicatrici avem și câți nervi am adunat?
Parcă sunt înconjurata de un zid imenes care nu mă lasă să visez... mă ține captivă într-o lume crudă , ipocrită și lipsită de culoare.. Nu-i nimic o să scap și din asta și atunci o să râd cu lacrimi amare.

Ps: Dragi părinți nu fi-ți tâmpiți. Nu vă bateți joc de un copil fiindcă odată ce l-ați rănit .. în el se dă startul la un râzboi care tinde spre infinit. :)