Un chip pierdut pe covor isi aminteste ce a pierdut..Singuratatea ei o apasa din ce in ce mai tare... Era el si ea , o combinatie perfecta..Fara regrete si indulgenta ..el era mult prea pervers pentru inocenta ei... Dar cu toate astea au alergat impreuna si au reusit sa isi faca viata cat de cat normala..Au trecut peste probleme ... Asta pana intr-o zi idioata , cand soarele nu mai zambea ... Ea sa intins usor pe covor asteptandu-l sa o acopere cu corpul lui... Dar el stia ca daca o va acoperii va trebuii sa fie alaturi de ea mereu... A plecat si in urma lui a lasat doar un suflet trist si imbibat in sange... Era atat de distrusa si se intreba mereu "Ce a cautat el in viata mea?!? De ce ma lasat asa?!?" ... Era disperata nu stia cum sa se mai impace cu gandul ca el numai e .. A iesit din casa imbracata intr-o rochie neagra pana la genunchi niste pantofi mov si o franghie... S-a dus in spatele casei , si-a aranajat sfoara in jurul gatui si a mai rostit cateva cuvinte inainte sa spuna Adio Viata... "Chiar daca eram inocenta si concreta asta nu insemna ca puteai sa iti bati joc de inima si sentimentele mele! O sa realizezi asta peste 2 ore , cand nu o sa mai fiu alaturi de cei vii" ... Astea au fost ultimele vorbe rostite ..
Niciodata sa nu te joci cu sentimentele celui iubit , niciodata nu sti ce are de gand sa faca!
Era atat de suav,
Doi tineri imparteau tot ce aveau..
Dar razele soarelui ii separau...
Durerea crestea pe zi ce trece.
Era prea intunecat ,
Ea ii daruise tot ce avea,
Legamantul era prins de o stea.
Si se stingea mereu.
Chiar daca a pierdut tot,
Ea vroia sa lupte ,
Cerul era mult prea indurerat,
Pentru un suflet intunecat.
La inceput credea ca tot o sa fie bine,
Dar pe parcurs visele parfumate ...
S-au transformat in simple vise uitate.
Isi amintea ca el a fost totul pentru ea,
Si totodata nu va mai fii.
"Mereu va plange,
Mereu va vrea sa uite ce sa intamplat.
Chiar daca nu o sa mai fie la fel ,
Ea se va tine mereu dupa el."
Statea ascunsa in intuneric,
Se ferea sa isi arate chipul ei angelic.
Daca cineva se apropia de ea,
Disparea usor in soapte.
Ochii ei de felina ,
Te alina si iti dau fiori,
O privire era indeajuns sa te de-a pe spate.
Erau mult prea multe sentimente.
Isi gasise linistea ,
Intr-un de cimitir de cuvinte.
Noi nu am inteles de ce..
Dar am inteles ca e mult mai greu sa ne raspunda in vorbe.
Prefera scrisorile lungi ,
Care semanau cu niste labirinte.
O clipa a fost de ajuns sa ne arate,
Cum e sa fii in piela ei.
Au ramas prea multe de spus,
Si prea putin timp,
Am ramas remarcata ,
Fiindca mi-am pierdut in mintea ei.
A venit clipa in care ea sa desprins,
De clipele frumoase petrecute in noapte.
A ramas doar o privire adormita ,
Intr-o camaruta inchisa de cuvinte.
In fiecare zi stateam si ma gandeam,
Daca eu sunt foc si tu esti apa ..
Oare ce avea sa ne desparta?
Un pic de scrum lasat la intamplare
A fost deajuns sa plec cu zambetul pe buze..
Voi pleca pe drumul meu,
Voi alerga mereu..
Chiar daca imi va fi greu ,
Pot sa ies din orice cacat mereu.
Fiecare cuvant spus a fost doar o alta injectie in suflet,
Nu vreau sa intelegi nimic din ce zic ,
Vreau sa imi vad de drum ,
Si sa uit ca esti la fel ca ieri.
O sa fi mult mai bine decat ai fost.
O sa imi gasesc si eu un loc al meu ,
Chiar daca am pierdut multe din cauza ta ,
Nu o sa mai renunt la nimic,
O sa imi tin toate promisiunile ,
Si voi traii intr-o noua lume.
"Cand durerea e prea mare,
Da-ti un sut si trage mai departe,
Mereu o sa ai un urcus de urcat,
Si poate te vei trezi culcat ,
Pe o stanca rece.
Nu iubi ! Gandeste!"
Ai crezut ca poti sa dormi dupa ce voi pleca,
Dar ai simtit pe pielea ta ca nu e asa...
Ti-am zis si iti voi repeta : "Nu te mai juca!
O sa simti durerea din inima mea".
Ai simtit acea durere infernala ?
Vrei sa o mai simti si a doua oara?
Nu te juca cu focul ...
Chiar daca te doare taci si mergi mai departe.:*
Oare cat vei rezista?
Cat timp iti voi mai simti lipsa?
Cand vom trece peste ce a fost?
Oare facem bine?
_______________________________
Imi pierd noptile ,
Fiindca gandul imi zboara la tine,
Nu e usor cand locul tau e gol.
Prefer sa tac si sa ne impacam.
Hai sa regasim clipele alea pline de pasiune,
Hai sa ne reintalnim in patul cu amintiri adormite.
Hai sa reptam greseala , hai sa uitam ce sa intamplat,
Si sa ne acceptam asa cum suntem..
Vrei sa o i-ei de la inceput?
Fa-ma sa inteleg de ce ne dam zei ,
Peste cei care sunt furati in noapte.
Vreau sa inteleg de ce zambim cu ura,
De ce suntem alesi dupa culoare?
De ce am ajuns aici si nu acolo?
Fa-ma sa cred ca totul e perfect ,
Daca poti fa ceva din placere.
Sunt multe persoane ce vor sa intretina
Alte suflete pierdute intr-o lume sumbra.
De ce realitatea e cruda..
Fa-ma sa inteleg de ce mai poti sa zambesti?
Cum iti mentii echilibru in viata ?
Si cum de ai ajuns in viata mea?
O noua era , noi vise ,
Noi sperante si iluzii.
Un nou razboi care nu se castiga,
Unu din noi e mort din cauza societatii,
Pierduti in cruzime si spume de ura.
_____________________________________
Totusi eu nu inteleg cum de am ajuns noi asa?:|
O casa parasita ...
Un loc uitat de lume..
O imagine subra..
Plina de amintiri placute...
Timpul petrecut in acea casa ,
Rasetele uitate intr-o camera goala,
Imi aduce aminte de noi..
Cei care stateam acolo.
Toate clipele frumoase au fost uitate.
La fel si caldura casei in care ai nostri locuiau.
Privirile lor ne aduc aminte de jocul in familie.
Acum .. toate cacaturile astea au fost uitate...
In urma casei batranesti au ramas doar niste vise sparte.
As da orice sa ma introc ,
Sa mai dorm o noapte in ea ,
Sa visez la nemurire...
Ca un fluture as vrea sa ma inalt la cer ,
Si sa zbor cat mai departe.
"sunt doar niste simple amintiri care s-au stins odata cu ei ...
chiar daca doare noi mergem mai departe"
