Vorbesc despre mine ,uite-te la fata mea ..
Poti sa iti dai seama ca nu sunt asa.
Vena ma da de gol .. poti sa vezi si tu.
Lovita de soarta , batuta de fapte,
Ma pierd in sectorul dezamagirii ,
Si regret ca nu eram asa , eram altfel.
Mereu am fost acolo ,
Mereu am stiu ca am sa regret ca sunt aici,
Dar uite acum vorbesc despre un robotel,
Care traieste pentru el ,
Un robot cu inima de gheata care uita si invata.
Face greseli mari si incearca sa traiasca.
Nu sunt ca ala micu care sta si pazeste buricul ,
Sunt doar o alta fata cu un alt vis de ciocolata.
Picaturi de sange uitate pe covor ,
Si putin alcool uitat in dormitor.
Sufar dar se schimba mult prea mutle.
Daca zambesc nu o fac pentru ca traiesc,
In interiorul meu sufletul meu plange.
Oare voi mai fi copil?
Oare nu o sa mai regret ce am facut?
Prefer sa orebesc decat sa vad cum ma prefac in scrum.
Iubesc intens un ac perves , care imi face cu ochiul...
Si eu... eu ii zambesc..
Ciao, am gasit din intamplare acest articol al blogului tau rasfoind ceva pe google, total altceva not related la ce e inclus.
RăspundețiȘtergereSunt autorul blogului http://www.muzica-sentimentala.com si am trecut si eu prin multe si cred ca pot intelege cele scrise de tine aici.
Oricum dezamagirile din toate punctele de vedere sunt ceva foarte comun al acestei varste si o sa vezi ca peste o perioada de timp vei rade pe seama acestor evenimente care pareau cruciale la momentul respectiv.
Nu ti-ai pierdut copilaria, ea este in fiecare din noi, iar mai ales la varsta asta tot ce trebuie sa faci este sa privesti lucrurile dintr-o perspectiva diferita si o sa vezi ca te poti detasa de trecut si inainta in viata cu zambetul pe buze.
Ia-o ca pe un sfat prietenesc.
In cazul in care ai dori sa mai vorbim, YM:paulyid , si te astept si pe blog
iti multumesc pentru sfat :*
RăspundețiȘtergere